Web Hosting by Netfirms | Free Domain Names by Netfirms

informaţie

V. atitudine, comunicare, dezinformare, inteligenţă, metodologia cercetării sociologice, opinie

1. În sociologie, cunoştinţe, fapte, semnificaţii, date rezultate din investigarea realităţii, din analiza unor documente sociale sau din studiul unor cercetări deja finalizate. I. sociale se particularizează în funcţie de contextul analizei şi de specificul realităţii investigate. De aceea au un grad redus de cumulativitate. Cercetarea socială are, între altele, şi obiectivul de a identifica şi analiza acele tehnici şi metode prin care să decontextualizeze i. particulare şi să identifice semnificaţii mai generale. De asemenea, sociologia se preocupă de analiza impactului social al ritmurilor şi direcţiilor de dezvoltare a i. socialmente elaborate, precum şi de caracterizarea efectelor sociale ale noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare (calculatoare, sisteme audio-video etc.). În condiţiile în care tot mai mulţi analişti apreciază că epocii actuale îi este caracterisitică trecerea de la „societatea industrială" la aşa zisa „societate informaţională" (A. Toffler, J. Naisbitt, M. Drăgănescu), procesele de producere, transmitere şi utilizare a i. sînt tot mai intens studiate. Între domeniile de analiză menţionăm: mecanismele şi relaţiile sociale implicate în producerea de cunoaştere, noile tehnici şi modalităţi de comunicare a I., efectele individuale şi sociale ale ritmului exponenţial de acumulare a noilor cunoştinţe, schimbările produse în structura ocupaţională de noile tehnologii informaţionale etc.

2. În teoria matematică a informaţiei, măsură cantitativă a incertitudinii cognitive sau a gradului de nedeterminare a rezultatului unui eveniment ce urmează să se producă. Bitul este o unitate logaritmică în baza 2 de măsură a I. Entropia caracterizează gradul de dezorganizare sau de diversitate a unui sistem şi este funcţie negativă de probabilitatea evenimentelor:

H = - Σp_i log p_i

I. are o funcţie negentropică şi este analizată pentru a pune în evidenţă atît diversitatea statistică a unui obiect, cît şi specificitatea sa.

3. În tehnologia comunicaţiei, semnalul (cum ar fi formarea unei cifre dintr-un număr de telefon) înregistrat de mecanismul de intrare (input) al unui sistem de comunicare sau al unei maşini de calcul. Se referă şi la structura semnificaţiilor unui mesaj.  M.V.